Dorinta

Am vrut sa te reconstruiesc din bucati de amintiri pentru ca nici una nu mai e atât de completa încât sa te regasesc în ea...
Am vrut, într-un târziu sa-ti dau sansa unei marturisiri, sa te ascult asa cum n-am stiut sa te ascult atunci când gândul tau era doar al meu...
Am vrut sa te las sa ma citesti, sa ma afli, sa ma descoperi asa cum n-ai stiut ca sânt...
Am vrut sa pun cuvintele mele peste ranile sufletului tau si ele sa fie balsamul de care aveai nevoie...
Am vrut sa-mi intelegi nedumeririle si toate gândurile pe care n-am avut curajul sa le spun...
Dar  ori de câte ori te regasesc, te pierd...