Eram o adolescenta timida ce pasea in viata cu incredere si speranta nestiind ca drumul pe care-l am in fata nu e o alee cu flori ci o carare sinuoasa in cautarea unui virf de munte.Câte tristeti si dezamagiri ma asteptau si cât de putine bucurii!Eram la vârsta când incercam sa ma descopar,sa inteleg cine sunt si ce-mi doresc,când cautam singuratatea fericita ca zâmbetul ce rasare pe un obraz de copil adormit....Eram la vârsta când "trupul si sufletul meu reprezentau inceputul unui mare cintec si tremurul miinii care-l cauta" visând cu ochii deschisi la un print plamadit din imaginatia mea si punându-mi o eterna intrebare: "ce e iubirea?"
-Ce e iubirea mama?
-Nu stiu ce e si nici nu as putea sa o descriu.Tu ce simti pentru mine?
-Simt ca fara tine n-ar mai exista nimic pe pamint...Fara privirea ta blinda,fara vocea ta calda,fara mingiierea miinilor tale asprite de munca n-as mai avea bucuria tineretii de acum si poate nici speranta unui viitor.
-Vezi?asta e o forma de iubire
-Dar pe asta o cunosc si mi-e clara.Eu altceva vroiam sa stiu.Tu l-ai iubit pe tata?
-Nu mi-am pus niciodata asemenea intrebari.Au venit necazurile peste noi mult prea devreme;ati aparut voi si a trebuit sa muncim din greu ca sa ajungeti ceea ce sunteti acum.Toata dragostea v-am daruit-o voua.Daca l-am iubit?A fost singurul om ce mi-a stat alaturi când o lume intreaga imi intorcea spatele.M-a invatat ca nu conteaza ce ai in viata,cât pierzi sau cât câstigi,ci pe cine ai alaturi.Cum puteam sa nu-l iubesc?
-Ce e iubirea soare?
-Daruiesc lumina si caldura pamântului fara sa primesc nimic in schimb...Poate tocmai aceasta daruire neconditionata inseamna iubire
-Ce e iubirea vântule?
-Fosnetul frunzelor când simt mingiierile mele sau tumultul cu care vin si plec din calmul zilelor de vara
-Ce e iubirea florilor?
-Bucurie,frumusete,gingasie....iubirea se deschide ca noi in zorii zilei si moare odata cu apusul,cu uitarea...
Intrebam tot ce era in jurul meu "ce e iubirea" si primeam nenumarate raspunsuri dar nici unul nu mi s-a parut complet.Am cautat in muzica,in poezie,in carti definitia care sa cuprinda totul:
"Daca vrei sa fii iubit,iubeste"spunea Seneca
"Iubirea este determinata de necesitatea pe care o simte o persoana de a fi completata de alta" spunea Platon
"Indragostitii si nebunii au creiere atit de infierbintate si fantezii atit de stranii incit se tem de lucrurile pe care ratiunea nu le poate patrunde"spunea Shakeaspeare
Iubirea este rezultatul reactiilor chimice din corpul nostru,acea -chemical attraction- bazata pe semnalele acustice,vizuale,olfactive si hormonale ale potentialului partener,care ne atrag spre acesta,spun oamenii de stiinta
Iubirea inseamna compatibilitate intelectuala,acelasi sistem de valori,aceleasi preocupari,respectul reciproc,dorinta permanenta de a afla si de a satisface nevoile celuilalt,spun psihologii.
Un raspuns mai aproape de adevar si mai complex am gasit in credinta...
Isus s-a sacrificat lasându-se rastignit pe o cruce din dragoste pentru noi oamenii,ca sa arate ca doar un anumit sentiment ne poate rascumpara greselie,ne poate purifica-iubirea ca sacrificiu suprem. Dar sa iubesti pâna la sacrificiu e ceva supraomenesc...
In rest nici una din toate aceste explicatii nu mi s-a parut reala si totala.Nici nu avea cum...Abia astazi,reântilnindu-te pe tine,cred ca am aflat raspunsul la intrebare.
Ce am simtit in toti acesti ani care-au trecut,a fost un acut sentiment de absenta...al tau. Poate am mai incercat sa iubesc cândva,dar nu atât de intens.A fost o iubire amestecata cu mila ce s-a transformat cu timpul in tacere, indiferenta si uitare insa dragostea pentru tine a fost si este delir,tumult de soare,bucurie respirata,vârtej de anotimpuri.
-Ce e iubirea Magda?
-Este gindul meu permanent la cineva anume,este bataia frenetica a inimii mele ori de cite ori citesc un mesaj,este dorinta aceasta uriasa de al atinge,de al simti,de al face fericit,de a ma multiplica in mii de femei cu acelasi chip care sa-i transforme viata intr-o continua cautare - a mea,este sentimentul ca el reprezinta o unicitate,o desavirsire.Stiu ca intre noi exista o parpastie dar "curcubeiele pasesc peste prapastii cu toate culorile gradinilor" si dragostea noastra ar fi putut fi un salt de curcubeie...Ar putea fi inca...???
-Ce e iubirea?Tu stii?
-Ce e iubirea mama?
-Nu stiu ce e si nici nu as putea sa o descriu.Tu ce simti pentru mine?
-Simt ca fara tine n-ar mai exista nimic pe pamint...Fara privirea ta blinda,fara vocea ta calda,fara mingiierea miinilor tale asprite de munca n-as mai avea bucuria tineretii de acum si poate nici speranta unui viitor.
-Vezi?asta e o forma de iubire
-Dar pe asta o cunosc si mi-e clara.Eu altceva vroiam sa stiu.Tu l-ai iubit pe tata?
-Nu mi-am pus niciodata asemenea intrebari.Au venit necazurile peste noi mult prea devreme;ati aparut voi si a trebuit sa muncim din greu ca sa ajungeti ceea ce sunteti acum.Toata dragostea v-am daruit-o voua.Daca l-am iubit?A fost singurul om ce mi-a stat alaturi când o lume intreaga imi intorcea spatele.M-a invatat ca nu conteaza ce ai in viata,cât pierzi sau cât câstigi,ci pe cine ai alaturi.Cum puteam sa nu-l iubesc?
-Ce e iubirea soare?
-Daruiesc lumina si caldura pamântului fara sa primesc nimic in schimb...Poate tocmai aceasta daruire neconditionata inseamna iubire
-Ce e iubirea vântule?
-Fosnetul frunzelor când simt mingiierile mele sau tumultul cu care vin si plec din calmul zilelor de vara
-Ce e iubirea florilor?
-Bucurie,frumusete,gingasie....iubirea se deschide ca noi in zorii zilei si moare odata cu apusul,cu uitarea...
Intrebam tot ce era in jurul meu "ce e iubirea" si primeam nenumarate raspunsuri dar nici unul nu mi s-a parut complet.Am cautat in muzica,in poezie,in carti definitia care sa cuprinda totul:
"Daca vrei sa fii iubit,iubeste"spunea Seneca
"Iubirea este determinata de necesitatea pe care o simte o persoana de a fi completata de alta" spunea Platon
"Indragostitii si nebunii au creiere atit de infierbintate si fantezii atit de stranii incit se tem de lucrurile pe care ratiunea nu le poate patrunde"spunea Shakeaspeare
Iubirea este rezultatul reactiilor chimice din corpul nostru,acea -chemical attraction- bazata pe semnalele acustice,vizuale,olfactive si hormonale ale potentialului partener,care ne atrag spre acesta,spun oamenii de stiinta
Iubirea inseamna compatibilitate intelectuala,acelasi sistem de valori,aceleasi preocupari,respectul reciproc,dorinta permanenta de a afla si de a satisface nevoile celuilalt,spun psihologii.
Un raspuns mai aproape de adevar si mai complex am gasit in credinta...
Isus s-a sacrificat lasându-se rastignit pe o cruce din dragoste pentru noi oamenii,ca sa arate ca doar un anumit sentiment ne poate rascumpara greselie,ne poate purifica-iubirea ca sacrificiu suprem. Dar sa iubesti pâna la sacrificiu e ceva supraomenesc...
In rest nici una din toate aceste explicatii nu mi s-a parut reala si totala.Nici nu avea cum...Abia astazi,reântilnindu-te pe tine,cred ca am aflat raspunsul la intrebare.
Ce am simtit in toti acesti ani care-au trecut,a fost un acut sentiment de absenta...al tau. Poate am mai incercat sa iubesc cândva,dar nu atât de intens.A fost o iubire amestecata cu mila ce s-a transformat cu timpul in tacere, indiferenta si uitare insa dragostea pentru tine a fost si este delir,tumult de soare,bucurie respirata,vârtej de anotimpuri.
-Ce e iubirea Magda?
-Este gindul meu permanent la cineva anume,este bataia frenetica a inimii mele ori de cite ori citesc un mesaj,este dorinta aceasta uriasa de al atinge,de al simti,de al face fericit,de a ma multiplica in mii de femei cu acelasi chip care sa-i transforme viata intr-o continua cautare - a mea,este sentimentul ca el reprezinta o unicitate,o desavirsire.Stiu ca intre noi exista o parpastie dar "curcubeiele pasesc peste prapastii cu toate culorile gradinilor" si dragostea noastra ar fi putut fi un salt de curcubeie...Ar putea fi inca...???
-Ce e iubirea?Tu stii?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu