Peste câteva zile vei începe adevaratul drum al vietii. Stiu ca înca nu poti fi constient de ceea ce urmeaza dar mi-as dori sa faci acesti primi pasi plin de încredere si speranta.
M-am straduit pâna acum sa te învat cum sa deosebesti binele de rau, sa iubesti fiecare vietate, sa nu te împedici de diferente, sa respecti credintele si apartenentele celor din jur dar mi-e teama ca nu te-am pregatit suficient pentru dezamagirile ce ar putea sa apara. Obstacolele le vei trece pentru ca toti reusim într-un târziu sa le trecem dar dezamagirile sânt dureroase si lasa rani ce se vindeca greu.
Daca te-as putea face sa întelegi ca poti iubi oamenii asa cum sânt fara sa încerci sa-i schimbi sau sa-i încadrezi în niste sabloane, ca poti darui fara sa astepti si sa ceri nimic în schimb (sa-ti fie asta un mod de viata), atunci probabil nu ai cunoaste sensul cuvântului dezamagire, dar e ceva ce din pacate se învata doar cu trecerea timpului sau nu se învata deloc.
Nu-ti voi cere niciodata sa realizezi ceea ce eu nu am fost capabila sa realizez ci doar sa-ti urmezi visele, sa crezi în ele si sa le împlinesti. Nu-ti voi cere niciodata sa-mi urmezi principiile si modul de viata ci doar sa-ti construiesti propriul sistem de valori si sa fii constient ca fiecare decizie pe care o vei lua va fi urmata de consecinte, bune sau rele.
Nu-ti voi cere niciodata sa-mi asculti orbeste sfaturile ci doar sa le analizezi si sa-ti asculti sufletul, pentru ca sufletul nu te minte niciodata. Viata nu trebuie sa o traiesti ca pe o teorema ci ca pe o poveste.
Recunosc ca mi-e teama când ma gândesc la ce ti-ar putea oferi viitorul pentru ca din pacate traim intr-o lume în care nu mai sântem nici macar stapânii propriilor noastre gânduri, o lume în care stam si privim cu indiferenta cum minciuna, hotia, ura, lasitatea, etc. au ajuns la rang de virtuti. Ma consolez însa cu speranta ca generatia ta, va fi capabila sa ajunga la un alt nivel de perceptie a vietii si va putea sa transforme haosul de acum în ceea ce-i cerem constant lui Dumnezeu - "precum în cer asa si pe pamânt."
Inca mai am timp sa ma bucur de tine, dar va veni o zi în care vei hotarî ca trebuie sa continui singur si atunci voi ramâne doar cu dorul, asteptarea si amintirile de acum...
Pentru ca existi am sufletul plin de iluzii.
Te iubesc asa cum doar o mama isi iubeste copilul.
M-am straduit pâna acum sa te învat cum sa deosebesti binele de rau, sa iubesti fiecare vietate, sa nu te împedici de diferente, sa respecti credintele si apartenentele celor din jur dar mi-e teama ca nu te-am pregatit suficient pentru dezamagirile ce ar putea sa apara. Obstacolele le vei trece pentru ca toti reusim într-un târziu sa le trecem dar dezamagirile sânt dureroase si lasa rani ce se vindeca greu.
Daca te-as putea face sa întelegi ca poti iubi oamenii asa cum sânt fara sa încerci sa-i schimbi sau sa-i încadrezi în niste sabloane, ca poti darui fara sa astepti si sa ceri nimic în schimb (sa-ti fie asta un mod de viata), atunci probabil nu ai cunoaste sensul cuvântului dezamagire, dar e ceva ce din pacate se învata doar cu trecerea timpului sau nu se învata deloc.
Nu-ti voi cere niciodata sa realizezi ceea ce eu nu am fost capabila sa realizez ci doar sa-ti urmezi visele, sa crezi în ele si sa le împlinesti. Nu-ti voi cere niciodata sa-mi urmezi principiile si modul de viata ci doar sa-ti construiesti propriul sistem de valori si sa fii constient ca fiecare decizie pe care o vei lua va fi urmata de consecinte, bune sau rele.
Nu-ti voi cere niciodata sa-mi asculti orbeste sfaturile ci doar sa le analizezi si sa-ti asculti sufletul, pentru ca sufletul nu te minte niciodata. Viata nu trebuie sa o traiesti ca pe o teorema ci ca pe o poveste.
Recunosc ca mi-e teama când ma gândesc la ce ti-ar putea oferi viitorul pentru ca din pacate traim intr-o lume în care nu mai sântem nici macar stapânii propriilor noastre gânduri, o lume în care stam si privim cu indiferenta cum minciuna, hotia, ura, lasitatea, etc. au ajuns la rang de virtuti. Ma consolez însa cu speranta ca generatia ta, va fi capabila sa ajunga la un alt nivel de perceptie a vietii si va putea sa transforme haosul de acum în ceea ce-i cerem constant lui Dumnezeu - "precum în cer asa si pe pamânt."
Inca mai am timp sa ma bucur de tine, dar va veni o zi în care vei hotarî ca trebuie sa continui singur si atunci voi ramâne doar cu dorul, asteptarea si amintirile de acum...
Pentru ca existi am sufletul plin de iluzii.
Te iubesc asa cum doar o mama isi iubeste copilul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu